Epis.47-Cartierul țiganesc de pe hotarul Târgului.
In Europa secolelor 18-19,s-a căutat să se impuna fel de fel de metode de sedentarizare a romilor,de integrare economica si socială intre populatiile majoritare.Aceste metode au avut rezultate modeste ,dar totusi unele categorii de romi au progresat.In Imperiul Habsburgic,imparateasa Maria Tereza cat si fiul ei Iosif al-2-lea(in 1783) ,au incercat ca prin legislatia impusa,să-i determine pe romi sa renunte la a vorbi țiganeste,la a se mai căsători intre ei in interiorul rudelor de sânge,să nu mai facă negustorie cu cai,sa nu-si mai ridice corturi in păduri sau in zonele murdare ale asezărilor si...a nu mai manca din cadavre de animale moarte.Dupa 200 de ani, aceste naravuri nu au disparut.
Multe șatre de romi, care impânzeau la acea vreme până nu demult Ardealul ,au practicat aceleași obiceiuri.Am făcut această introducere pentru a putea intelege exact informatiile pe care vi le voi expune in acest episod.Orasul Tg.Neamt nu a avut pe teritoriul sau astfel de grupuri de romi ca cele expuse mai sus.Totusi, ei existau in țara cam peste tot unde erau gropi de gunoi.In orasele si mai ales lângă mosiile boieresti ,existau zone in care se aruncau gunoaie.Nu va imaginati ca in secolele din urma, gunoiul era provenit din activitati industriale.Practic,nu exista localitate in care sa nu existe loc in care sa nu se arunce orice.
Cadavrele de animale erau principala sursa de trai din gunoi ,cautate de aceste grupuri de infometati.In sec.19 ,in Tarile Române ,călătorii straini trecători prin zonă, vedeau astfel de șatre de tigani aciuați pe langa moșiile boieresti .Aceste șatre traiau mâncand si din cadavre de animale ,(dupa cum spun autorii consemnărilor) ,din câinii si din pisicile moarte găsite.Nu refuzau nici găinile moarte si nici caii morti.In 1959 in marginea dinspre Vânători a orasului Tg.Neamt,tovarasul Bocănet care era presedinte de ,,Sfat'' Raional ,a decis ca o parte din tiganii nomazi din zona raionului sa fie sedentarizati.Astfel șatra principală de tigani de acest fel, care s-a stabilizat la Tg.Neamt, a fost cea care initial lucra la spart piatra (pentru reparat drumuri )la cariera Pipirig.
Locația aleasa a fost terenul slab productiv din zona Humulesti-Vânători.Aici tiganii au primit loc de casa de la stat si s-a incercat integrarea lor in viata sedentara.Era greu de obisnuit cu sedentarizarea pe acesti necajiti.Stiau doar sa faca cărămidă si chirpic .Primind loc de casă ,acesti țigani care si acum ,ei insăși spun, ca au venit din Ardeal,..Baia Mare etc ..au atras si alte grupuri de tigani din alte comune invecinate.Autoritătile căutau sa-i sedentarizeze, dar nici un primar nu-i prea dorea in localitatea lui.In Raionul Tg.Neamt sub conducerea lui V.Bocăneț, s-au adunat acest tip de țigani proveniti de la Războieni,Cornu Luncii Fălticeni,Borca,Capu Câmpului-Botosani..etc.Astfel in colonia de la Humulesti -I.M.T.F.,pe hotarul localitătilor,apar familii de tigani creind comunitatea care există si acum.
S-au creat in timp 2 zone, (colonii) de tigani,denumiți teclari(lucratori de țigle si cărămidă)in punctul ,,Condrea''I.M.T.F. si punctul ,,Bălțătescu'' spre puntea dinspre Vânători.Inainte de a fi sedentarizati,aceste șatre erau intr-o continua deplasare cu cărutele trase de măgari ,dintr-o localitate in alta,asezandu-se pe gropile de gunoi ale satelor.Cercetatorii numesc acesti tigani care traiau pe gropile de gunoi ,țigani burcași.(burca-haina lunga din blană,..din piele de oaie cu păr pe dinafara).In secolele din urma când erau nomazi prin Imperiul Habsburgic, traiau cum puteau..etc..dupa cum am spus mai sus.Acesti necajiti trăitori in afara regulilor europene,erau atei.Nu erau nici crestini,nici musulmani!
Erau doar ființe umane trăitoare intr-o lume a lor greu de acceptat.Dupa sedentarizarea de la Humulesti-Vânători,unii tigani au lucrat in fabrica de cherestea din Vânători,altii pe la cărămidă,dar chiar si asa sărăcia si foamea in care trăiau era infiorătoare.Dacă in 1960 existau 15 familii de tigani,in 1974 au ajuns la 23 familii cu 92 de persoane.In 1992 numarul lor era cam de 119 persoane,iar prin 2002 colonia numara 213 persoane.In 10 ani din 1992 si până in 2002 s-au dublat numeric.Pe vremea regimului comunist erau ignorati,speriati cu miliția si pușcaria.In 1980 in Tg.Neamt a avut loc o crimă la crâșmă la ,,Zoiosu''(zona intersectia rest. Intim), implicati fiind acesti tigani.Atunci țiganii ,de frica românilor ,au fugit cu totii din colonie.Au stat ascunsi in padure la Bodești-Grumăzesti.
Cât timp au lipsit din colonie,șoferii de la I.M.T.F.le-au ars toate cocioabele din vecinatatea garajului.Si ei erau sătui de furtișagurile acestor nenoriciti ,aflati mereu intr-o foame inimaginabilă.Eu personal am vazut in iarna anului 1995, când lucram la I.M.T.F.(Intreprinderea Mecanica de Transport Forestier) un coviltir de căruță din nailon asezat pe pământ sub care supravietuiau cam 5-6 copii, in vârstă de la 2 la 14 ani . Erau dezbracati sau acoperiti cu haine vechi culese de la gunoaie.Lânga acest coviltir era un cadavru de cal ,din care cei mai mari , au tăiat bucati de carne pe care le fierbeau intr-un cazan ruginit .Calul murise ,nu fusese sacrificat nefiind urme de sânge.Ca sa nu moară de foame ,cadavrul de cal mort era unica solutie de supravietuire.Greu de crezut asa ceva..dar eu am vazut cu ochii mei scena pe care v-o descriu.Ulterior am fost foarte atent la comportamentul acestora.I-am vazut de multe ori având asupra lor găini moarte luate din pubele,capete de vacă sau carne impuțita de prin piata ..pe care o luau s-o consume.Dupa anul 2000 ,statul român democrat, impreuna cu Uniunea Europeana au incercat si chiar au reusit intr-o mare măsura sa schimbe cumva soarta acestor trăitori din gunoaie.Bineințeles ca e greu ca in 20 ani, sa-i determine cineva sa traiască altfel.
Cultura lor multiseculară de trăitori in corturile asezate in zone mizere, prin păduri ,mereu cersetori prin usile bisericilor sau prin portile locuitorilor, consumatori de cadavre de prin gunoaie ...e greu de uitat.Primaria Vânatori impreuna cu Fundatia Sòros si U.E au investit mult in colonii.După 2000 le-au făcut case,avand acces la curent electric si apa.Traiul lor era extrem de greu.Rar ajungeau la vârsta de 50 ani.Nu aveau acte,erau atei,nu aveau acces la scoala sau sanatate .Trăiau innebuniti de foame si de mizerie.Traiau din infractiuni de tot felul netemându-se de pușcărie.Pușcăria pentru ei era raiul pe pământ.Acolo aveau pat,apă,mâncare si căldura.
Colonia Vânători era si in atentia fostului primar Ticu.La M-rea Neamt pe vremuri , exista un ... ,,Bucătaru'',iar primarul Ticu era nepotul de pe mamă a acestuia.Mereu a sustinut ca țiganii acestia din colonii.. sunt si ei ,,români''.Trageti si dumneavoastra concluzia despre acest primar si de ce-i proteja!!!In prezent in colonii ,datorita implicarii primariei conduse de primar Adriana Petraru viata lor s-a schimbat in bine.Totusi e greu ca in numai 20 de ani acesti oameni sa se civilizeze. Copii lor merg la scoală,si deja se vede diferența.
Cand ii intreb pe copii de tigani scolari ce sunt ei,imi raspund ca ei merg la școala ca sa ,,nu mai fie țigani''.Raspuns dătător de speranta pentru ca in urmatorii 25 ani,aceasta zona de necajiti sa -si ridice standardul de trai.Unii tineri din aceste țiganii au inceput sa se organizeze in echipe de lucrători agricoli.Merg la fermele din sudul țarii si lucreaza sezonier .Unii cu banii adunati si-au cumparat case in românime plecând din colonii.Afacerile cu fier vechi,mica negustorie,mersul la scoală a copiilor au creat progres.
Progresul se simte dar mai este mult de lucru.Stiu ca prezenta acestor oameni in curs de civilizare e greu acceptata de localnicii români. Problema lor o va rezolva numai scoala si implicarea statului.De la mancători de cai si găini moarte ,la cetateni integrati in civilizatie mai dureaza circa 20-30 -40ani.Românii in general,domnia,boierimea si biserica... sute de ani i-au folosit si tolerat.Acum a venit vremea integrarii ,lor care nu e deloc ușoara.Am anexat la prezentul episod unele fotografii pentru a intelege ca si acesti țigani au progresat.
Cu ajutorul doamnei Carmen Andrei mediator sanitar la Primăria Vânători ,am reusit sa scriu acest episod.Doar astfel ,cersetorii tigani teclari din Vânători ,vor disparea in timp din Tg.Neamt.Altă solutie nu exista !(Sursa-profesor Neculai Florean,Carmen Andrei,tiganul Lăzăroiu prietenul meu,propriile amintiri din 1980 când am vizitat colonia arsa,youtobe,,Romii nevoiasi dela Vânători,Documente Consiliul Europei-proiect educational).
Vânatori Neamt-fostul sef de colonie a tiganilor de la I.M.T.F. Condrea(acum decedat) impreuna cu mediatoarea sanitara doamna Carmen Andrei-foto 2010.
Vânători Neamt-Colonia tiganeasca- casa de dinainte de 2010.Cocioabă cu acoperiș facut din grinzi arse recuperate.
Vânători Neamt-interior casa tiganeasca ,,de lux''dinainte de 2010-colonia I.M.T.F.Aveau pat,sobă si acoperis!
Vânători Neamt-casă inainte de 2000.Traiau câte 10 suflete in 6-7 m.p.
Vânători Neamt-familie de tigani cu asa zisa casa!Foto-2010
Vânători Neamt. Calul tiganilor traia in casa impreuna cu familia lor.In acest mod era căldura mai multă in adapostul greu de denumit locuintă!
Vânători Neamt-familie necajita de țigani-2010
Vânători Neamt-Colonia tigăneasca in prezent.Au case bune si energie electrică.
Vânători Neamt-Colonia tigănească.
Vânători Neamt-tânăr tigan educat!Incomparabil cu ce exista acum 25 -30-40 ani!
Vânători Neamt-colonia țiganeasca locuind in conditii acceptabile!
sursa: Lucian Georgescu - https://www.facebook.com/lucian.georgescu.14661/posts/pfbid024NosfmKNudH61n1hPZLFjKax5iUMBaut39U7z6aBCXzNpGM8M5cuPzeByyeWSXuRl
Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA