Ateneul Național din IașiDAC MUSIC PERFORMANCE

Promovarea culturii romilor prin artă contemporană.

POVESTI ROM-ANTICE

Formarea și evoluția etniei rome și identitatea culturală romă locală

Studiul de față se ocupă pluridisciplinar de evoluția uneia dintre etniile de pe teritoriul României de astăzi, rromii. Acesta tratează istoria și evoluția acestei comunități cu accent pe zona Neamțului și a Romanului, dar prezintă și elemente de demografie, sociologie, antropologie, tradiții și elemente de cultură rromani.

Trebuie spus din capul locului că, termenul de „țigan” este considerat de către organizațiile acestora unul peiorativ, fiind astăzi jignitor. Se folosește termenul de rrom sau rom, apărut în spațiul românesc în perioada interbelică odată cu nașterea organizațiilor acestei etnii. Am folosit ambii termeni, atât țigan cât și rom, așa cum au fost aceștia folosiți în perioadele istorice analizate, fără a jigni pe cineva.

În studiul de față ne-am axat mai mult pe istoria acestei comunități în spațiul Neamțului și al Romanului conform ariei geografice vizate de acest proiect. Chiar dacă s-a scris mult în ultima perioadă despre țigani (rromi), fiind un subiect la „modă”, se știe destul de puțin despre această etnie, mai ales despre istoria lor.

In vederea realizarii cercetarii de birou, au fost derulate 2 etape: etapa de cumentare, prin care s-a urmărit culegerea informațiilor care tratează istoria romilor, tradițiile și obiceiurile acestora, arta culinară, vestimentația, muzica și dansurile tradiționale, meșteșugurile și îndeletnicirile tradiționale, respectiv, etapa de prelucrare și interpretare a informațiilor.

Pe parcursul primei etape, au fost culese informațiile ținând cont de aspectele enumerate mai sus. Documentarea a însemnat consultarea unei bibliografii consistente în fondul de carte al bibliotecii orașului Târgu-Neamț și a Bibliotecii județene „G.T. Kirileanu” Piatra Neamț. De asemenea, aceasta etapa a presupus consultarea inclusiv a colecțiilor de documente precum: Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, Documenta Romaniae Historica (DRH) A. Moldova, Documente privind istoria României (DIR), A. Moldova, Acte moldovenești din anii 1426-1502, (editor D.P. Bogdan), Documente privind deportarea țiganilor în Transnistria (editor Viorel Achim), Minorități etnoculturale. Mărturii documentare (ed. Lucian Nastasă, Andrei Varga) și Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu.

De asemenea, a fost consultată și presa, ziarul „Timpul” din perioada interbelică și „Buletinul Oficial al Moldovei”.

Nu a fost neglijată nici cercetarea de arhivă, în acest sens fiind studiate fondurile de la Arhivele Naționale Istorice Centrale București, precum: Direcția Generală a Poliției (DGP), Inspectoratul General al Jandarmeriei (IGJ) și Ministerul de interne. Diviziunea rurală-comunală, dar și de bibliotecă pentru consultarea unor colecții de documente precum: Documenta Romaniae Historica (DRH) A. Moldova Documente privind istoria României (DIR)A, Moldova . Totodată au fost consultată o bogată literatură de specialitate publicată atât în perioada de dinainte de 1989 dar și cea de după 1990.

După realizarea documentării a urmat prelucrarea și interpretarea informațiilor privind istoria comunității, tradiții, obiceiuri, ocupații tradiționale, bucătăria romă, portul, muzica și dansurile acestora,in special, punându-se accent pe evoluția comunității în spațiul istorico-geografic actual al județului Neamț.

A rezultat astfel un studiu a cărui motivație principală este aceia de a cunoaște și de a oferi cunoaștere, pentru o imagine cât mai completă, corectă dar și obiectivă a tot ce înseamnă istoria, cultura și tradițiile rromilor. Noi credem că am reușit, iar dumneavoastră rămâne să descoperiți și să apreciați aceasta.

Un aspect important a fost acela al identificării unor fotografii care să ilustreze evoluția istorică a romilor inclusiv a ocupațiilor și tradițiilor acestora. Au fost identificate pe diverse site-uri consultate (https://imagoromaniae.ro și https://www.europeana.eu),  peste 100 de fotografii, cele mai multe cărți poștale din perioada 1900-1950. Dintre acestea au fost selectate cele mai reprezentative pentru aspectele supuse cercetării studiului nostru.

CITEȘTE TOT

Materialele consultate în vederea realizării studiului pot fi grupate astfel:

Surse de arhivă

ANIC, fond Direcția Generală a Poliției (DGP).
ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei (IGJ).
ANIC, fond Ministerul de interne. Diviziunea rurală-comunală.

Documente edite

Achim, Venera, Tomi, Raluca (editori), Documente de arhivă privind robia țiganilor. Epoca
dezrobirii, Editura Academiei Române, București, 2010.
Achim, Viorel, Documente privind deportarea țiganilor în Transnistria, vol. I, București, Editura
Enciclopedică, 2004.
Bogdan, D.P., Acte moldovenești din anii 1426-1502, București, 1947.
Bogdan, I., Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. I., București, Socec, 1913.
Bulat, Toma C., Documentele mănăstirii Văratec, Chișinău, 1939.
Costăchescu, M., Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, Iași, Editura Viața Românească, 1932.
Documenta Romaniae Historica (DRH) A. Moldova, I (1384-1448), București, Editura Academiei RSR, 1975.
Documenta Romaniae Historica DRH. Seria A. Moldova. Vol. II (1449–1486), București, Editura Academiei RSR, 1976.
Documenta Romaniae Historica (DRH) A Moldova, XII, București, București, Editura Academiei RSR,1974.
Documente privind istoria României (DIR), A. Moldova, veacul XIV-XV, vol. I (1384-1475), București, Editura Academiei RPR, 1954.
Documente privind istoria României (DIR), A. Moldova, sec XV, vol. II (1476-1500), București, Editura Academiei RPR, 1954.
Documente privind istoria României (DIR), A, Moldova, veacul XVI, vol. 1, (1501-1550), București, Editura Academiei RPR, 1953.
Documente privind istoria României (DIR), A, Moldova, XVI/2 (1551-1570), București, Editura Academiei RPR, 1951.
Documente privind istoria României (DIR), A, Moldova, XVI/3 (1571-1590), București, Editura Academiei RPR, 1951.
Documente privind istoria României (DIR), A, Moldova, XVI/4 (1591-1600), București, Editura Academiei RPR, 1952.
Documente privind istoria României (DIR), A, Moldova, veacul XVII, vol. II (1606-1610), București, Editura Academiei RPR, 1953.
Documente privind istoria României (DIR), A, Moldova, veacul XVII, vol. III (1611-1615), București, Editura Academiei RPR, 1954.
Documente privind istoria României (DIR), A, Moldova, veacul XVII, vol. IV (1616-1620), București, Editura Academiei RPR, 1956.
Documente privind deportarea țiganilor în Transnistria. Culegere întocmită, cu Studiu Introductiv de Viorel Achim. 2 vol., București, Editura Enciclopedică, 2004.
Furtună, Adrian Nicolae (coord.), O Samudaripen. Holocaustul Romilor România. Deportarea romilor în Transnistria mărturii – documente, București, 2016.
Iorga, Nicolae, Studii și documente, vol. V, București, Editura Socec, 1903.
Manualul administrative al Principatului Moldovei cuprinzătoriu legilor și dispozițiilor introduse în țară de la anul 1832 până la 1855, vol. II, Iași, 1856.
Minorități etnoculturale. Mărturii documentare / Vol. 2: Țiganii din România (1919-1944), ed.
Lucian Nastasă, Andrei Varga, Cluj-Napoca, Fundația Centrul de Resurse pentru Diversitate
Etnoculturală din România, 2001.
Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, II (Neam, limbă maternă, religie), București, 1938.
Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu, vol.II, ed. Marcel Dumitru Ciucă, Aurelian Teodorescu, Bogdan Florin Popovici, București, Arhivele Naționale ale României, 1998.
Udișteanu, Dionisie I., Mănăstirea Secu. Mărturii documentare culese de la Arhivele Statului București, București, Editura Cernica-Ilfov, 1941.

Periodice
„Buletin oficial”, 1856
„Timpul”, 1933, 1937

Studii generale

Colson, F., De l`etat present et de l`avenir des principautes de Moldavie et de la Valachie, Paris,1839.
D' Hauterive, Al., Memoriu asupra vechei și actualei stări a Moldovei, București, Institul de arte grafice „Carol Gobl”, 1902.
Dimitriu, Radu, Depresiunea Neamțului. Studiu de geografie umană, Iași, Editura UAIC, 2007.
Djuvara, Neagu, Între Orient și Occident. Țările Române la începutul epocii moderne, București,Editura Humanitas, 2008.
Georgescu, Al., Sechelarie, O., Judecata domnească în Țara Românească și Moldova (1611-1831), București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1981.
Giurescu, C.C., Târguri, orașe și cetăți moldovene din secolul al X-lea până la mijlocul secolului
al XVI-lea, București, Editura Enciclopedică, 1997.
Grigoraș, Nicolae, Instituțiile feudale în Moldova. Organizarea de stat până la mijlocul secolului
al XVIII-lea, București, Editura Academiei, 1971.
Istoria dreptului românesc, vol. I, responsabil de volum Vladimir Hanga, București, Editura Academiei RSR, 1980.
Istoria dreptului românesc, vol. II/1, București, Editura Academiei RSR 1984.
Istoria orașului Roman. 1392-1992, Imprimeria „Bacovia”, Bacău, 1992.
Kogalniceanu, Mihail, Opere, ed. A. Oțetea, Bucuresti, 1946.
Kogălniceanu, Mihail, Schiță despre țigani, Iași, Tipografia Dacia, 1900.
Wilhelm de Kotzebue, Din Moldova, Iași, 1944.
Grisellini, Fr., Istoria Banatului timișan, București, 1926.
Nădejde, Ioan, Din dreptul vechiu românesc, București, 1898.
Pascu, Ștefan, Populație și societate, vol. 1, Editura Dacia, Cluj, 1972.
Sion, G., Suvenire contemporane, vol. II, București, 1973.
Suțu, Nicolae, Noțiuni statistice asupra Moldovei, în Opere economice, București, 1957.
Șendrea, Eugen, Istoria pe placul tuturor, Bacău, Editura Vicovia, 2014.
Zaharia, Gheorghe, Pages de la résistance antifasciste en Roumanie, trad. Maurice Florescu,
Bucarest, Meridiane, 1974

Studii speciale

Achim, Viorel, Țiganii în istoria României, București, Editura Enciclopedică, 1998.
Block, M., Moeurs et coutumes de tsiganes, Paris, Payot, 1936.
Chelcea, I., Țiganii din România. Monografie etnografică, Institutul Central de Statistică, București, 1944.
Cora, G., Die Zigeuner, Turin, 1895.
Constantinescu, Barbu, Cântece țigănești, ed. Julieta Rotaru, București, Editura Muzeul Literaturii Române 2016.
Dieaconu, Daniel, Costachie, Silviu, Rromii (Țiganii) din România. Abordare istorico-geografică, București, Editura Universitară, 2011.
Gălbău, Ionela, Particularitățile geodemografice ale populației de etnie romă din nordul Moldovei (teză de doctorat, rezumat), Suceava, 2019.
Grigore Delia, Curs de antropologie și folclor: introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității contemporane, Credis, București, 2001.
Grigore, Delia, Rromanipen educațional, București 2008.
Grigore, Delia, Sarău, Gheorghe, Istorie și tradiții rrome, București, Editura Salvați Copiii, 2006.
Lecca, O.G., Istoria Țiganilor, Caransebeș, 1898.
Munteanu, Valentin, Arta culinară în cultura romilor, București, Editura Centrului Național de
Cultură a Romilor „Romano Kher“, București, 2017.
Nastasă-Matei, Irina (coord.), Rromii din România: Identitate și alteritate, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2016.
Petcuț, Petre, Rromii. Sclavie și libertate, București, Centrul Național de Cultură a Romilor, 2016.
Petcuț, Petre, Grigore, Delia, Istoria și tradițiile rromilor, București, Editura RoMedia, 2003.
Potra, George, Contributiuni la istoricul tiganilor din Romania, București, 1939.
Potra, George, Contribuțiuni la istoricul țiganilor din România, București, 2002.
Raport Final, Comisia Internațională de studiere a Holocaustului din România (CISHR), Iași, Editura Polirom, 2007.
Sarău, Gheorghe, Istoricul studiului limbii rromani și al școlarizării rromilor în România (1990–2012), Cluj Napoca, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, 2013.

Sarău, Gheorghe, Radu, Elena, Ghidul mediatorului școlar, București, Editura Vanemonde, 2011.

Scurtulencu, Boris Th., Situația juridico-economică a țiganilor în Principatele Române, Iași, Albina Românească.

Șerboianu, P, Les Tsiganes: Histoire, Ethnographie, Linguistique Grammaire-Dictionaire, Paris, Payot, 1930,

Tradiții ale rromilor din spațiul românesc, București, 2004.

Articole în volume

Achim, Viorel, Deportarea țiganilor în Transnistria, în „Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă. Despre holocaust și comunism”, Vol. I, Iași, Editura Polirom, 2002.

Achim, Viorel, Încercarea romilor din România de a obține statutul de naționalitate conlocuitoare (1948–1949), în „Revista istorică”, an XXI, 2010, nr. 5–6.

Achim, Viorel, The Gypsies in the Romanian Principalities: The emancipation laws, 1831-1856, în „Historical Yearbook”, vol. I, 2004.

Bataillard, P., Nouvelle recherches sur l’apparition et la dispersion des bohémiens en Europe, în „Bibliothèque de l’École des chartes”, vol. XI, nr.1, 1850.

Burtea, Vasile, Neamurile de romi și modul lor de viață, în „Sociologie românească“, nr. 2-3/1994.

Cicanci, Olga, Aspecte din viața robilor de la Manăstirea Secul în veacurile XVII-XVIII, în „Studii și articole de istorie”, X, 1967.

Clit, Costin, Documente privitoare la istoria schitului Vovidenia de la Ținutul Neamțului (1750-1846), în „Analele Liceului Vasile Conta Târgu-Neamț, seria istorie, nr. 2/2021.

Constantin, Florina Manuela, Robii țigani din Țara Românească în justiție: cutume și ipostaze juridice. Studiu de caz (hrisovul din 21 iunie 1637), în „Revista de istorie”, XVIII (2007), nr. 1-2.

Constantin, Florina Manuela, Robia în pravilele românești ale secolului al XVII-lea. Îndreptarea Legii (1652), în „Revista de Istorie”, XX (2009), nr. 1-2.

Grigoraș, Nicolae, Robia în Moldova (De la întemeierea statului până la mijlocul secolului al XVIII-lea), I, în AIIAI, IV (1967); II, în V (1968).

Merfea, Mihai, Cu privire la originea și istoria țiganilor/romilor, în „Revista de cercetări sociale”, 4/1994.

Platon, Gh., Cu privire la evoluția rezervei feudale în Moldova de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la legea rurală din 1864, în „Studii și articole de istorie", V, 1963.

Gh. Platon, Populația orașului moldovenesc la mijlocul secolului al XIX-lea, în „Carpica”, III, 1970.

Potra, George, Despre țiganii domnești, mănăstirești și boierești, în „Revista Istorică Română”, an V-VI 1935/1936.

Potra, George, Țiganii domnești, boierești și mănăstirești, în „Revista istorică română”, V-VI, 1935-1936.

Țiganii din România, în „National Geographic”, România, noiembrie 2006.

Articole în volume

Daniel Dieaconu, Silviu Costachie, Romii din România în perioada interbelică. Aspecte sociodemografice și evoluții organizatorice, în vol. Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, coord. Vasile Ciobanu, Sorin Radu, Sibiu, Techno Media, 2010.

Gonța, Al., Cercetări cu privire la robia țiganilor din Moldova în veacurile XIV-XVI, în „Robia

țiganilor în țările Române: Moldova: Rromii din România: studii și documente istorice”, București, Editura Centrului rromilor pentru politici publice „Aven amentza”, 2000.

Negruti-Munteanu, Ecaterina, Date noi privind structura demografică a târgurilor și orașelor moldovenești la 1832, în vol. Populație și societate, vol. I, coord. Ștefan Pascu, Cluj Napoca,

Editura Dacia, 1972, anexa III.

Strihan, Petre, Șotropa, Valeriu, Stoicescu, Nicolae, Rob. robie. țiganii, în vol.  Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, coordonatori Ovid Sachelarie și Nicolae Stoicescu, București, Editura Academiei RSR, 1988.

Webgrafia

Grigore, Delia, Educația și etno-cultura Rromani,

https://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Etno_cultura.pdf

Pons, E., De la robie la asimilare (rezumat), 1995,

(http://adatbank.transindex.ro/html/cim_pdf450.pdf.

https://ro.scribd.com/document/86557561/ORIGINILE-%C5%A2IGANILOR

https://militiaspirituala.ro/fileadmin/documente/doc.pdf.poze.documente_inedite/tiganiada-_1977.pdf

https://militiaspirituala.ro/fileadmin/documente/doc.pdf.poze.documente_inedite/tiganiada-_1978.pdf
https://mesagerulneamt.ro/2019/09/sa-ne-cunoastem-judetul-vanatori-neamt-comuna-cu-44-dealtare-si-tigani-din-anul-1435/
https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/

Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România, iulie 2013
https://mereualaturi.ethnicmarket.ro/2017/11/19/bucataria-romilor/

Aveți de parcurs o poveste rom-antică, cu personaje, acțiune, decor și multe lucruri incitante și inedite.
fig 2
Stradă locuită de romi în perioada comunistă.Se observă corturile în curtea unor case, ceea ce arată dificultățile de adaptare la viața sedentară. Sursa: ANIC, fond CC al PCR, Secția Organizatorică (1977-1989), dos. 23/1977
fig 6
Familie de țigani preparând mâncarea la vatră. Sursa: www.digitool.bibnat.ro (accesat 10.09. 2022)
fig 7
Țigani lăcătuși în perioada interbelică. Sursa: https://www.facebook.com/groups/980649841987238 (accesat 10.10. 2022)
fig 8
Țigani corturari în perioada interbelică. Sursa: Irina Nastasă-Matei (coord.), Rromii din România: Identitate și alteritate, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2016, p. 13.
fig 10
Copii de țigani perioda interbelică. Sursa: www.anticariat-unu.ro (accesat 10.09.2022)
fig 11
Țigancă florăreasă, perioada interbelică. Sursa: Irina Nastasă-Matei (coord.), Rromii din România: Identitate și alteritate, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2016, p. 20
fig 14
Țigani de la începutul secolului al XX-lea (1901-1915).
Sursa. www.sites.google.com
(accesat 10.09.2022)
fig 15
Țigani de la începutul secolului al XX-lea (1901-1915).
Sursa. www.sites.google.com
(accesat 10.09.2022)
fbgr
https://www.facebook.com/groups/980649841987238 (accesat 10.09.2022)
Clasificarea romilor în functie de ocupatie

Cea mai bună clasificare a țiganilor este cea după ocupația acestora. Astfel avem:

1.țiganii vătrași-care locuiesc în sate și au primit pământ cu ocazia reformelor agrare.
2.ursarii-foști dresori de urs, se ocupă cu lăutăria și confecționarea obiectelor din os, aluminiu, cuțite, perii, etc.
3.ciurarii-fac site, ciururi, periii și le vând la târguri și iarmaroace.
4.rudarii, blidarii sau lingurarii- confecționează linguri, ciubere, furci și alte obiecte din lemn.
5.aurarii
6.potcovarii- onfecționează potcoave și potcovesc caii și boii.
7.fierarii- fac scoabe, caiele, balamale, șuruburi.
8.cositorarii- spoiesc cazane de aramă, cratițe, polonice, tigăi.
9. meșteri-lăcătuși-fac chei, rapară broaște de uși.
10.vânzătoare de flori-
11.zidari, zugravi, mozaicari, salahori, constructori
12.cismari și văcsuitori de ghete și confecționeri de hamuri
13.mecanici auto
14.lăutari
15.negustori, geambași de cai, vânzători de obiecte de ornament:cercei, inele, clame, nasturi, genți, etc.
16.intelectuali-actori, muzicologi, medici, învățători, jurnaliști, cântăreți, etc.
17.semințarii-care cumpără și vând semințe de dovleac și floarea soarelui, în piețe, etc.
Căldărarii se consideră superiori celorlalte neamuri.

Neamurile rromilor

După criteriul socio-ocupaţional, rromii se împart în mai multe neamuri / viţe / naţii. În cultura tradiţională a rromilor, noţiunea de neam nu se referă la înrudirea de sânge, ci la gruparea rromilordupă următoarele elemente comune: meseria tradiţională, structurile de organizare socială, obiceiurile de familie şi sărbătorile calendaristice.
Principalele neamuri de rromi din România sunt :
- boldenă (boldeni / florari) – rromi care, pe vremuri, se ocupau cu confecţionarea florilor artificiale pentru coroane, coroniţe, jerbe, iar astăzi vând flori şi se ocupă cu negustoria în general;
- cărămidari / cărămizari– rromi care, tradiţional, se ocupau de confecţionarea cărămizilor din lut nearse (chirpici), proveniţi din ursari, vătraşi şi rudari;
- fierari– rromi care, tradiţional, se ocupau cu prelucrarea fierului, inclusiv cu feroneria şi lăcătuşeria, confecţionau unelte din fier, legau căruţe în fier şi potcoveau cai;
- gaboră (gabori)– rromi unguri, vorbitori de limbă maghiară, aşezaţi mai ales în Transilvania şi
Banat, care, tradiţional, se ocupă cu tinichigeria, dar astăzi fac şi comerţ ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte casnice;
- xoraxané (turci)– rromi turci musulmani, vorbitori de limbă turcă, profund influenţaţi de cultura
turcă, aşezaţi mai ales în Dobrogea;
- xanotară (spoitori)– rromi care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase şi neferoase;
- kïkavară (căldărari)– rromi a căror meserie tradiţională este prelucrarea aramei / cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice;
- lăutari– rromi muzicieni, mai ales instrumentişti, proveniţi mai ales dintre ursari şi vătraşi;
- lovară (lovari) – rromi unguri, vorbitori de limbă maghiară, aşezaţi mai ales în Transilvania şi
Banat, care se ocupau, în trecut, cu geambăşia / negustoria de cai;
- rićhinară (ursari) – rromi care, pe vremuri, se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi, prin reconversie profesională, au devenit fierari (prelucrează fierul), pieptănari (prelucrează osul şi cornul şi confecţionează piepteni şi alte obiecte din os şi corn), ciurari (prelucrează pieile de animale şi confecţionează ciururi şi site) şi lăutari;
- rromungre (romungre) – rromi unguri, vorbitori de limbă maghiară, profund influenţaţi de cultura maghiară, aşezaţi mai ales în Transilvania şi Banat;
- rudari – rromi care, în majoritatea lor, şi-au pierdut limba maternă şi cultura rromani tradiţională,
sunt profund influenţaţi de cultura românească şi se ocupă cu prelucrarea lemnului, confecţionând
linguri, fuse, furci, albii, mobilier, împletituri din nuiele;
- rupunară (argintari) – rromi care, tradiţional, se ocupă cu prelucrarea argintului şi aurului şi fac în special bijuterii şi alte obiecte de podoabă;
- vătraşi –legaţi de vatra satului; în această categorie au fost incluşi şi cei declaraţi romanizaţi (şi-au pierdut în totalitate limba sau portul, au adoptat religia comunităţilor româneşti cu care au trăit pe vatra aceluiaşi sat sau oraş. Ei au doar conştiinţa de neam pe care o dezvăluie.
-cocalari -prelucrarea oaselor şi obţinerea de diverse produse: broşe, clame, croşeteş, piepteni, agrafe, nasturi, vase mici, ornamentaţii, satâre, săbii, spade, mânere, scrinuri etc);
-ciubotarii (cizmarii) -familia vătraşilor şi şi-au desfăşurat activitatea fie în mici ateliere personale sau în ateliere mai mari),
-geambaşii- romi de vatră având ca principală ocupaţie comerţul cu cai;
-ciurarii (neam de nomazi, corturari) care se ocupau cu confecţionarea de ciururi şi site pentru cele mai felurite utilizări (seminţe, cernut făină, ciuruit balast),
-romii de mătase

Galerie foto

surse foto: delcampe.net, digitool, sites.google.com, vechiul-regat.blogspot.com, facebook.com/groups/980649841987238, facebook.com/groups/980649841987238, flickr.com/photos/90381424@N02, vocearomilor.ro

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA

Granturile SEE 2014 - 2021
Ministerul CulturiiUnitatea de management a proiectului

Copyright © 2022. Powered by webinspire.ro

chevron-downarrow-right
en_USEnglish
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram