Lăcătuşu Vasile a trecut prin ,,judecata ţigănească’’, părinţii au venit din Vânători  Neamţ, bulibaşa Ghiţă – poreclit Ministrul- ,tatăl era recunoscut pentru duritatea  sa de mai bine de 30 de ani s-a stabilit în Târgu-Neamţ.

Tradiţia cu ,,judecata ţigănească” este cunoscută, fiind un proces la care participă toată comunitatea romă, bulibaşa ia o decizie, o hotărâre, ce se respectă obligatoriu, de părţile aflate în conflict.

Prinţul, după moartea tatălui său, a încercat să se impună, încercând să elimine cerşetoria din Târgu-Neamţ.

A absolvit la Şcoala Nr.2 Grigore Ghica, a învăţat şi consideră că educaţia ajută enorm în viaţa de zi cu zi.

În comunitatea romă, aşa cum am subliniat şi în articolele precedente, unele tradiţii s-au păstrat în privinţa fetelor. Cele necăsătorite trebuie să poarte 3 cozi, iar cele căsătorite trebuie să poarte părul în 2 cozi. Vârsta căsătoriei la fete se menţine între 13-17 ani, tendinţa  fiind în creştere.

Copoţ Zenovie, are 79 de ani, este cea mai în etate din etnia romă. O poveste de viaţă tumultoasă, cu deportarea de la Bug, când avea doar 2 ani. S-a stabilit în Târgu-Neamţ, în jurul anului 1950, după căsătorie.

Se remarcă pierderea tradiţiilor, o dată cu evoluţia socială, în schimb susţine importanţa şcolii în viaţa romilor. Afacerea tatălui cu cauciuc în Vânători-Neamţ a ajutat familia Lăcătuşu să-şi educe copii şi să îi integreze în comunitatea română.

Se încearcă în continuare integrarea romilor în comunitate prin participarea copiilor romi la piese de teatru şi alte activităţi didactice.

Chiar dacă se confruntă cu prejudecăţi, discriminare şi excluziune socială, romii luptă pentru apartenenţă, pentru o educaţie, pentru un loc de muncă, pentru sănătate.